export type Typology = {
  id: string;
  era: string;
  region: string;
  title: string;
  subtitle: string;
  intro: string;
  story: string;
  facts: { label: string; value: string }[];
  materials: string[];
  palette: { sky: string; sun: string; ground: string; accent: string };
  tags: string[];
};

export const typologies: Typology[] = [
  {
    id: 'maramures',
    era: 'sec. XVII–XIX',
    region: 'Maramureș',
    title: 'Casa de lemn maramureșeană',
    subtitle: 'Catedrale forestiere ridicate fără un singur cui',
    intro:
      'O lume construită din brad și stejar, unde fiecare bârnă povestește despre un munte tăiat cu securea și ridicat cu rugăciuni.',
    story:
      'Casele din Maramureș urcă spre cer cu acoperișuri ascuțite, gândite să nu lase zăpada să se așeze. Pridvorul sculptat — singura podoabă — încadrează intrarea ca o icoană. Stâlpii torsionați, soarele tăiat în lemn și funia răsucită nu sunt decor: sunt rugăciuni cioplite. Tehnica este "blockbau", bârne îmbinate la colțuri "în coadă de rândunică", fără cuie de fier. O casă bună ținea șapte generații.',
    facts: [
      { label: 'Tehnică', value: 'Blockbau cu îmbinări în coadă de rândunică' },
      { label: 'Acoperiș', value: 'Șindrilă de brad, pantă 60°+' },
      { label: 'Înălțime poartă', value: 'Până la 5 metri' },
      { label: 'UNESCO', value: '8 biserici de lemn' },
    ],
    materials: ['Brad', 'Stejar', 'Șindrilă', 'Piatră de râu'],
    palette: { sky: '#cfdde6', sun: '#f4cfb1', ground: '#5e3a1a', accent: '#8a4226' },
    tags: ['#patrimoniu', '#lemn', '#vernacular'],
  },
  {
    id: 'cula',
    era: 'sec. XVII–XIX',
    region: 'Oltenia',
    title: 'Cula olteană',
    subtitle: 'Casa-cetate a boierilor de margine',
    intro:
      'Un turn alb, gros, ridicat în plin câmp. Jumătate locuință, jumătate fortăreață. Răspunsul oltean la vremurile când marginea imperiilor trecea exact prin curtea ta.',
    story:
      'Numele vine din turcescul "kule" — turn. Culele oltenești au pereți de piatră de un metru grosime, ferestre înguste cât să tragi cu pușca prin ele, și o singură intrare la etaj, accesată pe scară mobilă. La parter — beciul boltit. Sus — odăile cu loggie umbrită, deschise spre câmpia Doljului. Au supraviețuit nu pentru că erau frumoase, ci pentru că erau imposibil de cucerit.',
    facts: [
      { label: 'Pereți', value: 'Piatră de râu, grosime 80–120 cm' },
      { label: 'Etaje', value: '2–3, parterul oarbă' },
      { label: 'Câte mai există', value: '~20 din peste 100' },
      { label: 'Funcție', value: 'Locuit + apărare + depozit' },
    ],
    materials: ['Piatră', 'Cărămidă arsă', 'Lemn de stejar', 'Var'],
    palette: { sky: '#b6d4e3', sun: '#fae8da', ground: '#604527', accent: '#b35831' },
    tags: ['#fortificat', '#piatră', '#boieresc'],
  },
  {
    id: 'sasesc',
    era: 'sec. XII–XIX',
    region: 'Transilvania',
    title: 'Casa săsească ardeleană',
    subtitle: 'Disciplină germanică în soare transilvan',
    intro:
      'Frontoane înalte la stradă, curți lungi în spate, ziduri groase. Sașii au ridicat sate care arată ca niște fortărețe joase, dar se locuiește în ele de 800 de ani.',
    story:
      'Coloniștii sași aduși de regii Ungariei în secolul XII au adus cu ei un mod de a construi atât de coerent încât satele lor — Viscri, Biertan, Mălâncrav — au devenit patrimoniu UNESCO. Casa stă perpendiculară pe stradă, cu fronton pictat în culori pastel. În spate, curtea lungă conține grajdul, șura, atelierul. Bisericile sunt fortificate, cu turnuri-cetate. Totul e gândit pentru durată.',
    facts: [
      { label: 'Vechime sate', value: '800+ ani' },
      { label: 'UNESCO', value: '7 sate cu biserici fortificate' },
      { label: 'Frontoane', value: 'Pictate în pastel: roz, ocru, verde apă' },
      { label: 'Ferestre', value: 'Mici, simetrice, cu obloane lemn' },
    ],
    materials: ['Cărămidă', 'Var stins', 'Țiglă olane', 'Lemn'],
    palette: { sky: '#dbeaf2', sun: '#f4cfb1', ground: '#a17a4b', accent: '#d4703f' },
    tags: ['#UNESCO', '#colonist', '#patrimoniu'],
  },
  {
    id: 'interbelic',
    era: '1920–1940',
    region: 'București',
    title: 'Vila interbelică bucureșteană',
    subtitle: 'Micul Paris își construiește identitatea',
    intro:
      'Două decenii de neliniștită modernitate. Bucureștiul se reinventează — neoromânesc, art deco, modernism cubist — într-o cursă pentru identitatea noii Românii Mari.',
    story:
      'Între războaie, București a construit cu o pasiune rar întâlnită. Stilul neoromânesc al lui Mincu — pridvoare cioplite, ceramică smălțuită, arcade trilobate — căuta o "românitate" arhitecturală. Apoi a venit modernismul: Horia Creangă, Marcel Iancu, Henrieta Delavrancea au ridicat vile cubiste cu ferestre orizontale, terase și balcoane curbate ca punțile unui transatlantic. Multe stau încă, ascunse după garduri de fier forjat.',
    facts: [
      { label: 'Arhitecți cheie', value: 'Mincu, Creangă, Iancu, Delavrancea' },
      { label: 'Stiluri', value: 'Neoromânesc, Art Deco, Modernist' },
      { label: 'Câte au rămas', value: '~5000 protejate, mii nemarcate' },
      { label: 'Detaliu signature', value: 'Hublou, terasă, ferestre bandă' },
    ],
    materials: ['Beton armat', 'Cărămidă', 'Marmură', 'Fier forjat'],
    palette: { sky: '#f1f7fa', sun: '#fdf6f1', ground: '#cfbf94', accent: '#347697' },
    tags: ['#interbelic', '#modernism', '#București'],
  },
  {
    id: 'comunist',
    era: '1960–1989',
    region: 'Național',
    title: 'Blocul comunist',
    subtitle: 'Un acoperiș peste cap pentru douăzeci de milioane',
    intro:
      'Iubit, urât, omniprezent. Blocul de prefabricate a strâns jumătate din populația țării într-o singură generație. Astăzi îl reciclăm, îl izolăm, îl reinventăm.',
    story:
      'Industrializarea forțată a mutat țăranii în orașe. Răspunsul: blocuri de panouri prefabricate, ridicate săptămânal, după modele tipizate (T744, OD16, IPCT). Apartamentul de două camere — 47 m², bucătărie de 4 m², debara cât o cabină telefonică — a devenit format standard. Astăzi, acoperit cu polistiren și vopsit roz-galben, se restructurează: fațade ventilate, terase verzi, pereți deschiși între bucătărie și living. Banalul devine teren de proiectare.',
    facts: [
      { label: 'Construite', value: '~2.3 milioane apartamente (1965–89)' },
      { label: 'Format tipic', value: 'Panou prefabricat, 9–10 etaje' },
      { label: 'Suprafață medie', value: '47 m² (2 cam.) / 67 m² (3 cam.)' },
      { label: 'Reabilitare azi', value: 'Termoizolație + restructurare interior' },
    ],
    materials: ['Beton prefabricat', 'BCA', 'Polistiren', 'Tencuială'],
    palette: { sky: '#dbeaf2', sun: '#f1ecdf', ground: '#7e5d36', accent: '#285d79' },
    tags: ['#prefabricat', '#urban', '#reabilitare'],
  },
  {
    id: 'contemporan',
    era: '2000–prezent',
    region: 'Național',
    title: 'Contemporanul: lemn, sticlă, lumină',
    subtitle: 'Locuință care învață din vernacular',
    intro:
      'O nouă generație de arhitecți români privește înapoi spre maramureș, cula, casa săsească — și înainte, spre Passive House, BIM, lemn lamelar. Rezultatul: case calde, eficiente, ancorate.',
    story:
      'După 2000, arhitectura românească contemporană a încetat să mai imite. Birouri ca SAMI, ADN, Igloo, Starh sau studiouri tinere din Cluj și București au redescoperit acoperișul în două ape, lemnul aparent, pridvorul. Le-au combinat cu pereți de sticlă pe sud, izolație de 30 cm, panouri solare, ventilație cu recuperare. O casă "tradițională" de azi consumă mai puțin decât un apartament. Patrimoniul nu mai e copiat — e tradus.',
    facts: [
      { label: 'Standarde', value: 'Passive House, nZEB, BREEAM' },
      { label: 'Materiale-cheie', value: 'CLT (lemn lamelar), triplu vitraj' },
      { label: 'Consum', value: '15 kWh/m²·an (vs. 150 la blocul vechi)' },
      { label: 'Tehnologii', value: 'BIM, gemeni digitali, prefabricate' },
    ],
    materials: ['CLT', 'Sticlă triplă', 'Beton aparent', 'Țiglă ceramică'],
    palette: { sky: '#b6d4e3', sun: '#fae8da', ground: '#bf9b6f', accent: '#8a4226' },
    tags: ['#sustenabil', '#BIM', '#contemporan'],
  },
];